Lélia (Corint)

„Trebuia s-o fi cunoscut aşa cum am cunoscut-o eu, ca să cunoşti tot ce exista feminin în acest om mare, imensitatea dragostei care se afla în acest geniu. Ea va rămâne una dintre persoanele ilustre ale Franţei şi o glorie unică a ei.” G. Flaubert
„Lélia a fost şi rămâne în concepţia mea o încercare poetică, un roman fantastic în care personajele nu sunt nici cu totul reale, cum au dorit amatorii exclusivişti de analiză de moravuri, nici cu totul alegorice, cum au socotit câteva spirite sintetice, dar în care ele reprezintă fiecare o fracţiune din gândirea filozofică a secolului al XIX-lea: Pulheria, epicureismul moştenitor al sofismelor secolului trecut; Stenio, entuziasmul şi slăbiciunea unui timp când inteligenţa se ridică foarte sus, antrenată de imaginaţie, şi cade foarte jos, zdrobită de o realitate lipsită de poezie şi de măreţie; Magnus, rămăşiţele unui cler corupt sau abrutizat.” George Sand